Inaugurarea bustului lui Avram Iancu in curtea scolii care ii poarta numele

Luni, 14 septembrie 2015, în curtea Școlii Gimnaziale Avram Iancu din Covasna, Voinești, în prezența autorităților locale, județene și a numeroși covăsneni, a fost dezvelit bustul revoluționarului pașoptist, Erou al Neamului, AVRAM IANCU.

E o zi în care am pus încă o piatră la temelia spirituală a urbei noastre. E modul nostru de a-l cinsti pe cel care spunea că ,,Unicul dor al vieţii mele este să-mi văd naţiunea fericită”.
Recunoştinţa faţă de înaintaşii noştri este o datorie pe care o avem atâta vreme cât spunem că suntem români. ACCJT consideră că amplasarea bustului “patronului spiritual” al școlii este un act de normalitate, de întregire a imaginii şcolii din Voinești. Conştientizarea de cǎtre elevi a importanţei istoriei românilor, a sentimentului de apartenenţǎ la valorile naţionale adevărate este unul dintre scopurile educaţiei şcolare. Activitatea patriotică a unuia ca Avram Iancu – tânăr, intelectual, transilvănean – poate fi pentru elevi un imbold, un exemplu, o mândrie.
Monumentul care astăzi ne-a adunat aici pe toți este rodul îmbinării eforturilor mai multor factori implicați: Școala Gimnazială Avram Iancu, ACCJT, Consiliul Local Covasna, Primăria Covasna, artistul sculptor Nicolae Mihail Bohățel. Este dovada că atunci când ne unim forțele, reușim să facem lucruri frumoase. Acest monument ne uneşte, ne cheamă la veghe şi la concordie.  Îmi trec acum prin minte cuvintele Crăişorului, rostite pe Câmpia Blajului, în mai 1848: „Uitaţi-vă pe câmp, românilor, suntem mulţi, ca cucuruzul brazilor, suntem mulţi şi tari, că Dumnezeu e cu noi!”
ACCJT dorește să îl felicite, pe această cale, pe dl. Nicolae Bohățel, cel care a dat pietrei chipul lui Avram Iancu. Îi mulţumim că şi-a pus priceperea şi talentul în folosul acestui proiect, care va rămâne în istorie. De asemenea, ACCJT vă mulțumește tuturor celor care ați sprijinit, într-un fel sau altul, această idee. Prin munca și implicarea voastră, Covasna are, de astăzi, un motiv pentru care merită să te oprești, fie să admiri finețea artistică a unei opere de artă, fie să cinstești personalitatea unui Erou al Neamului, cum este Avram Iancu.

După datini colindăm, “La mulţi ani!” să vă urăm…

Din an in an sosesc mereu
La geam cu Mos Ajun
E ger cumplit, e drumul greu
Da-i obicei strabun!

„Veniţi la Ţebea, veniţi să colindaţi cu noi, pentru străbuni, eroi şi pentru voi!”

Crăişorii din Covasna (detaşamentul „Avram Iancu” de la Şcoala Gimnazială Avram Iancu din Covasna şi „Tricolorul românesc” de la Liceul din Covasna) au participat, la sfârşitul săptămânii trecute, la Festivalul de colinzi „Veniţi la Ţebea, veniţi să colindaţi cu noi, pentru străbuni, eroi şi pentru voi!”, organizat de Asociaţia „Ţara Iancului - Iubirea Mea” din Deva şi Clubul de Elevi Voluntari „Crăişorii”, ajuns la ediţia a VII-a.

Vechea Biserică şi „Pantheonul Moţilor” de la Ţebea, judeţul Hunedoara, au primit, ca în fiecare an, colindători. În data de 13 decembrie 2014, crăişori din judeţele Hunedoara, Arad, Alba şi Covasna, au fost prezenţi pentru a-şi aduce omagiul „Crăişorului Munţilor”, Avram Iancu, şi tuturor Eroilor Neamului care au trecut, de-a lungul timpului, pe sub gorunii lui Horia şi Avram Iancu.
Deosebita manifestare a debutat cu prezentarea Pantheonului Naţional de la Ţebea de către ghidul local Marioara Oprişa. A urmat, apoi, depunerea unei coroane de flori din partea Clubului de elevi-voluntari „Crăişorii” pe mormântul lui Avram Iancu, cu textul „Dormi în pace, noi veghem”. Acelaşi text fusese scris acum 115 ani pe flamura Tricolorului Românesc ataşat cununii de lauri pe care au depus-o studenţii clujeni I. Scurtu, G. Novacovici şi C. Stere, în 31 decembrie 1899, pe mormântul lui Avram Iancu, faptă care le-a atras prigoana, amendarea, exmatricularea universitară şi temniţa grea din partea autorităţilor ungureşti ale vremii. (O placă de marmură din Pantheon, ridicată prin grija Asociaţiei „Ţara Iancului - Iubirea Mea”, aminteşte această faptă a studenţilor.)
O colinda interpretată de către toţi participanţii adunaţi în jurul mormântului lui Avram Iancu, a fost semnalul de începere pentru serbarea de colinzi „Veniţi la Ţebea, veniţi să colindaţi cu noi, pentru străbuni, eroi şi pentru voi!”, care a continuat, apoi, în Biserica Ortodoxă cu Tricolor, cu interpretarea a câte două, trei colinzi creştin-ortodoxe de către fiecare formaţie de crăişori, după slujba de Te Deum, oficiată de un sobor de preoţi.
Un moment aşteptat de către toţi crăişorii l-a constituit lansarea şi distribuirea gratuită a Revistei „Ţara Iancului” nr. 8/2014, redactată şi editată de către Asociaţia „Ţara Iancului - Iubirea Mea”, cu sprijinul financiar al Consiliului Judeţean Hunedoara şi Primăriei Deva. Distribuirea consistentelor cadouri procurate şi aranjate din timp în jurul Pomului de Crăciun prin grija Mihaelei Aurora Zamfir, secretar al Asociaţiei „Ţara Iancului - Iubirea Mea”, a fost posibilă datorită unor oameni cu suflet mare, de la diferite instituţii şi societăţi comerciale, către care se îndreaptă recunoştinţa organizatorilor. La Serbarea de la Ţebea din 13 decembrie 2014 au fost prezenţi peste 200 de participanţi, simpatizanţi şi colaboratori ai Asociaţiei „Ţara Iancului - Iubirea Mea”, majoritatea constituind-o însă elevii-voluntari din clubul „Crăişorii” din localităţile Horea, Gurahonţ, Arieşeni, Baia de Criş, Covasna, Albac, Ribiţa, Hălmagiu şi Scărişoara.
„E o sărbătoare dedicată Crăciunului, naşterii Domnului nostru Isus Hristos, dar şi tuturor eroilor, martirilor şi luptătorilor români ai căror reprezentanţi de frunte îşi au troiţe şi morminte aici, în Pantheonul de la Ţebea. Colindându-i, arătăm că-i avem mereu vii în inimile noastre, cinstind măreţia faptelor lor pentru Neam şi Ţară”, a spus ing. Ioan Paul Mărgineanu, preşedintele Asociaţiei „Ţara Iancului - Iubirea Mea”. Ca şi la ediţiile precedente, manifestarea s-a dorit a fi o promovare a românismului şi a valorilor sale.

Prof. Florentina Teacă,

îndrumător al Crăişorilor de la Şcoala Gimnazială „Avram Iancu” din Covasna

Credit foto: Oana Bîrlă

Craisorii din Covasna, pe urmele lui Avram Iancu si Horea

Anul 2014 este un an jubiliar pentru o serie de evenimente dintre care amintim:
1. 230 de ani de la Revoluţia lui Horea, Cloşca şi Crişan (1784);
2. 190 de ani de la naşterea, la Vidra de Sus (azi Avram Iancu),al celui mai iubit român-ardelean- moţ al tuturor timpurilor : Avram Iancu (1824-1872);
3. 165 de ani (1849) de la sfârşitul Revoluţiei şi Războiului de autoapărare al românilor din Transilvania sub conducerea lui Avram Iancu, pentru drepturi, dreptate şi libertate,
4. 120 de ani (apr.-mai 1894) de la Procesul memorandiştilor din Cluj , intentat de tirania austro-ungară celor 15 fruntaşi români ardeleni nevinovaţi şi condamnaţi în total la 31 de ani de temniţă grea;
5. 95 de ani (1919) de la dezrobirea Ardealului de către Armata română şi voluntarii moţi de pe Văile Crişurilor, Arieşului, Mureşului şi Ampoiului;
6. 70 de ani (1944) de la eliberarea Ardealului de Nord de sub scurta dar criminala ocupaţie hortystă maghiară;
7. 25 de ani (dec.1989) de la Revoluţia Libertăţii.
Pentru a aduce un pios omagiu jertfei celor implicaţi în lupta de împlinire a scopului testamentar al Crăişorului Munţilor de vedea” „Naţiunea mea fericită”, am iniţiat în cadrul Festivalului cultural-patriotic „Ţara Crăişorului” ediţia a VII-a acţiunea intitulată „Elevii-crăişori pe urmele revoluţionarilor lui Avram Iancu , Horia, Cloşca şi Crişan (Traseu itinerant pentru de evocări eroi, martiri, luptători şi evenimente)”
Asociatia "TaraIancului- iubirea mea"


Craisorii din Covasna au spus PREZENT!

Mai multe fotografii, pe site-ul Asociatiei Tara Iancului-Iubirea mea!

Craisorii din Covasna nu sunt la prima actiune de acest fel. Ati mai citit despre ei chiar pe blogul nostru:
http://scoalaavramiancu.blogspot.ro/2013/05/ne-cunoastem-tara.html

http://scoalaavramiancu.blogspot.ro/2013/05/pe-urmele-lui-avram-iancu.html

http://scoalaavramiancu.blogspot.ro/2013/05/pe-campia-libertatii-la-blaj.html

Sau in mass-media din tara:

http://www.condeiulardelean.ro/articol/veniti-la-tebea-veniti-sa-colindati-cu-noi-pentru-strabuni-eroi-si-pentru-voi

http://www.taraiancului.ro/tebea23.html

http://www.taraiancului.ro/excursie2013.html

http://www.mesageruldecovasna.ro/stiri/craisorii-din-covasna/

http://www.ziarulunirea.ro/foto-festivalul-cultural-patriotic-tara-craisorului-prima-sectiune-desfasurata-la-blaj-181925.html

http://www.mesagerulhunedorean.ro/tag/tara-craisorului

https://www.facebook.com/permalink.php?story_fbid=777398908950565&id=293735793983548

Aș vrea să înțelegeți: Crăișorii din Covasna nu merg în excursie. Craișorii din Covasna promovează Covasna în țară (le multumim acelora, putini, care au inteles asta si ne-au sprijinit!)
Craișorii din Covasna sunt mândri ca sunt români și că sunt urmașii lui Avram Iancu și Horea! Ei mai cred în tăria acestui neam! Crezul lor este exprimat cel mai bine prin cuvintele lui Tudor Gheorghe:

„Patriotismul nu-i brăţară sau papion sau pălărie. Să-l porţi sau nu. Să ţi se pară că-ţi vine sau nu-ţi vine, ţie. Te naşti cu el. Ţi-e-n datul sorţii. N-ai cum să-l lepezi de pe tine. Îl porţi ca pe-o cămaş-a morţii, nu-l cumperi de la curţi străine. Şi de vândut n-ai cum să-l vinzi. E un fel de suferinţă crestată dureros pe grinzi de sufl et vechi şi de credinţă. Aud şi văd, citesc şi tac cuprins de-o silă ancestrală. Plâng de ruşine c-am fost dac şi c-am ajuns acum zăbală în gura ştirbă a nu ştiu cui, care-mi molfăie mândria şi-mi bate lacrimile-n cui şi-mi răstigneşte poezia.” (Tudor Gheorghe)

Pe urmele lui Avram Iancu

Pentru a treia oară în acest an, Crăişorii covăsneni au mers pe urmele lui Avram Iancu, cel al cărui mândru nume îl poartă şcoala noastră; pentru a doua oară ei s-au aflat în Ţara Moţilor, în Munţii Apuseni. 

La invitaţia Asociaţiei "Ţara Iancului- Iubirea mea" din Deva şi a preşedintelui acesteia, ing. Ioan Paul Mărginean, in cadrul proiectului pentru tineret cu denumirea FESTIVALUL CULTURAL PATRIOTIC TARA CRAISORULUI, editia a VI-a,  Crăişorii covăsneni au fost la Buceş- Dupăpiatră, la manifestarea "Întâlnirea moţilor cu istoria"; la Sarmisegetuza Regia, inima Daciei, unde vestigiile vechi de mii de ani încearcă să ne facă să înţelegem cine suntem şi de unde ne tragem; la Sarmisegetuza Ulpia; la Roşia Montana, în galeriile romane de acum 2000 de ani; la Hunedoara, la Castelul Corvinilor; la Abrud, printre clădirile care poartă plăcuţe comemorative cu numele făuritorilor de istorie care au trecut pe aici. 

Va multumim, domnule Mărginean! 
Multumim si Asociatiei Cultural Crestine Justinian Teculescu, cea care ne-a sprijinit inca o data pentru a putea infaptui aceasta adevarata "intalnire cu istoria"!

Pe urmele lui Avram Iancu

Proiectul pentru tineret cu denumirea Festivalul cultural-patriotic „Ţara Crăişorului”, iniţiat de către Asociaţia Ţara Iancului-Iubirea Mea Deva şi Clubul de elevi-voluntari „Crăişorii”, se desfăşoară în acest an (ediţia a VI-a) sub titlul „165 de ani de la începerea Revoluţiei şi războiului de autoapărare a românilor din Transilvania, sub conducerea lui Avram Iancu” în parteneriat cu unităţi de învăţământ, primării şi eparhii ortodoxe din judeţele Hunedoara, Alba, Arad şi Covasna. Dupa ce la Blaj, pe Câmpia Libertăţii, am fost făcuţi Crăişori, am participat şi la secţiunea a II-a , 25-26 mai 2013,la  Gurahonţ, Tebea, Baia de Cris. A fost o călătorie „pe urmele lui Avram Iancu”, cel al cărui mândru nume îl poartă şcoala noastră.

AVRAM IANCU - scurta biografie
Avram Iancu s-a nascut în anul 1824, în localitatea Vidra de Sus, azi comuna Avram Iancu, judetul Alba. Din pacate, ziua si luna nu se cunosc, pentru ca în matricola - actul de nastere nr. 40/1824 al comunei Vidra de Sus - se afla doar mentiunea ca “S-a nascut pe vremea cireselor”. Se poate deduce ca nasterea a avut loc în luna iulie 1824. Tatal lui Avram Iancu s-a numit Alexandru Iancu, iar mama – Maria. Erau oameni harnici si gospodari, cu o stare materiala buna. Avramut, precum îl dezmierdau parintii, era un copil plin de virtuti, gânditor si scurt la vorba, cu o inima sincera si buna. Buchiile le-a învatat la Vidra si Câmpeni, clasele elementare le-a urmat la Abrud, judetul Alba, gimnaziul inferior la Zlatna, cel superior si Facultatea de Drept la Cluj. Peste tot s-a bucurat de simpatia colegilor, profesorilor si a locuitorilor. A fost un student eminent, iar matematica si istoria i-au fost materiile preferate. Dupa terminarea cursurilor juridice la Cluj, în anul 1845, cu cele mai alese aprecieri de atestare si cu calificativul “eminent”, s-a prezentat în fata Guvernului din Cluj, pentru a fi primit ca practicant fara salariu. A fost însa respins de comisie, pentru ca era plebeu, adica nu avea originea de nobil maghiar. În urma acestei nedreptati, Avram Iancu s-a dus la Târgu Mures, unde s-a înscris la “Tabla Regeasca” în calitate de cancelist, cu scopul de-a se pregati în meseria de avocat, pe care a si obtinut-o în anul 1848, cu mult succes. Profesorul Traian Popa, în “Monografia orasului Târgu Mures”, Editura “Corvin” 1932, descrie pe baza de documente de arhiva activitatea lui Avram Iancu în aceasta localitate, în pregatirea si desfasurarea Revolutiei Române din Transilvania anilor 1845-1848. Avram Iancu, om al pacii, dreptatii sociale si al bunei convietuiri între popoare, ca si Alexandru Papiu Ilarian, Ioan Oros-Rusu, Vasile Moldovan, Alexandru Batrâneanu si altii, a deplâns hotarârea motiunii nedrepte votata la 15 martie 1848, la Budapesta, potrivnica poporului român majoritar in Transilvania, de unire fortata a acestei provincii românesti cu Ungaria. La adunarea cancelistilor mureseni de la “Tabla Regeasca”, tinuta în ziua de 25 martie 1848, data la care cancelistii unguri solicitau celor români semnaturile si acordul unirii Transilvaniei cu Ungaria, Avram Iancu, în prezenta celor 300 de cancelisti prezenti la adunare, a pronuntat plin de indignare: “În numele neamului românesc resping marinimozitatea voastra. Dreptul istoric are sa se spulbere înaintea drepturilor omului. Spre rusinea veacului al XIX-lea, am suferit robia îndelungata. Pretindem stergerea sclaviei si egalitate perfecta sau moarte!”. În testamentul sau, Avram Iancu si-a precizat idealul sau în viata: “Unicul dor al vietii mele este sa-mi vad natiunea fericita, pentru care dupa puteri am lucrat pâna acum!”.
A fost unul dintre initiatorii si organizatorii adunarilor de la Blaj din 30 aprilie, 15-17 mai si 15-23 septembrie 1848, precum si conducatorul cetelor înarmate de tarani si de mineri din Muntii Apuseni. În timpul Revolutiei de la 1848 a condus aceste osti, organizând apararea lor în Muntii Apuseni. A respins numeroasele atacuri ale ostilor maghiare, superioare ca numar si ca armament, câstigându-si renumele de "Craiul muntilor". Iancu considera necesara unirea fortelor revolutionare ale celor doua popoare (român si maghiar) în lupta împotriva dusmanului comun, absolutismul habsburgic. El conditiona însa aceasta unire de satisfacerea revendicarilor sociale si nationale ale românilor. Coplesite de armatele habsburgice si de cele tariste, tradate de unii generali, trupele revolutionare române si maghiare au capitulat la Siria, în 13 august 1849. Dupa înfrângerea revolutiei, bolnav si adânc îndurerat de nedreptatile ce li se faceau taranilor, a caror eliberare reala nu o putuse vedea înfaptuita, Avram Iancu a ramas printre moti, în Muntii Apuseni. În anul 1849, fiind la Viena pentru sustinerea drepturilor nationale, a refuzat sa primeasca o decoratie imperiala, zicând: "Natiunii sa i se dea drepturile promise, atunci voi primi, altcum nu". Un an mai târziu refuza sa se întâlneasca cu împaratul Austriei, Franz Iosef, aflat în vizita prin Transilvania. În acelasi an este arestat si închis. Dupa eliberarea din închisoare, isi petrece ultimii ani ai vietii ratacind prin munti, pe Valea Ariesului, la Lupsa, dar mai cu seama la Baia de Cris, unde se adaposteste la covrigarul Ioan Stupina, supranumit Liber. Stând pe prispa casei acestuia, cânta serile din fluierul de paltin mestesugit cu multa maiestrie de el, în prezenta multimii de oameni care venea sa-l asculte. S-a stins din viata la 10 septembrie 1872, pe prispa casei acestuia. “Craiul Muntilor” a fost înmormântat cu multa evlavie în cimitirul din satul Tebea, comuna Baia de Cris, judetul Hunedoara, lânga gorunul lui Horea, potrivit dorintei sale testamentare. Avram Iancu a fost condus pe ultimul drum de un sobor de peste 30 de preoti si de peste 10.000 de oameni, care i-au ramas fideli pâna în ultima clipa.