Trebuiau să poarte un nume...Li s-a spus Eminescu.

Trebuiau să poarte un nume
Marin Sorescu

Eminescu n-a existat.

A existat numai o tara frumoasa
La o margine de mare
Unde valurile fac noduri albe.
Ca o barba nepieptanata de crai.
Si niste ape ca niste copaci curgatori
În care luna îsi avea cuibar rotit.

Si, mai ales, au existat niste oameni simpli
Pe care-i chema : Mircea cel Batrîn,
Stefan cel Mare,
Sau mai simplu : ciobani si plugari,
Carora le placea sã spuna
Seara în jurul focului poezii -
"Miorita" si "Luceafarul" si "Scrisoarea a III-a".

Dar fiindca auzeau mereu
Latrînd la stîna lor cîinii,
Plecau sã se bata cu tatarii
Si cu avarii si cu hunii si cu lesii
Si cu turcii.

În timpul care le ramînea liber
Între doua primejdii,
Acesti oameni faceau din fluierele lor
Jgheaburi
Pentru lacrimile pietrelor înduiosate,
De curgeau doinele la vale
Pe toti muntii Moldovei si ai Munteniei
Si ai Tarii Bîrsei si ai Tariii Vrancei
Si ai altor tari românesti.

Au mai existat si niste codri adînci
Si un tînar care vorbea cu ei,
Întrebîndu-i ce se tot leagana fãrã vînt ?

Acest tînar cu ochi mari,
Cît istoria noastra,
Trecea batut de gînduri
Din cartea cirilica în cartea vietii,
Tot numarînd plopii luminii, ai dreptatii,
ai iubirii,
Care îi ieseau mereu fãrã sot.

Au mai existat si niste tei,
Si cei doi îndragostiti
Care stiau sã le troieneasca toata floarea
Într-un sarut.

Si niste pasari ori niste nouri
Care tot colindau pe deasupra lor
Ca lungi si miscatoare sesuri.

Si pentru ca toate acestea
Trebuiau sã poarte un nume,
Un singur nume,
Li s-a spus
Eminescu.

 

15 ianuarie, Ziua Culturii Nationale. Aniversare Mihai Eminescu

Ziua de 15 ianuarie, aleasa ca Zi a Culturii Nationale, reprezinta data nasterii poetului national al romanilor, Mihai Eminescu (1850-1889).

Criticul literar Titu Maiorescu, mentorul ''Junimii'', spunea despre marele poet: ''Pe cat se poate omeneste prevedea, literatura poetica romana va incepe secolul al XX-lea sub auspiciile geniului lui si forma limbei nationale, care si-a gasit in poetul Eminescu cea mai frumoasa infaptuire pana astazi, va fi punctul de plecare pentru toata dezvoltarea viitoare a vesmantului cugetarii romanesti.''

Eminescu, ''poetul nepereche a carui opera invinge timpul''

 
De ce a fost aleasa ziua lui Eminescu drept zi a Culturii Nationale? Poate pentru ca ''El e cel care a spus ca teiul e sfant. El e cel al carui nume nu se cade sa fie luat in desert. (...) El e cel care oricate desnadejdi ne-ar incerca ne da temeiuri ca totusi sa nu desnadajduim'' (Geo Bogza). Poate pentru ca reprezinta ''omul deplin al culturii romanesti'' (Constantin Noica). Poate ca niciodata nu e prea mult sa-l recitim pe poetul, prozatorul, dramaturgul, ziaristul si ganditorul Mihai Eminescu.
''Pentru a fi onesti si autentici, cand vorbim despre Eminescu, trebuie mai intai sa-l recitim. (...) Un student roman la Viena si Berlin, care stia germana si franceza, voia sa absoarba istoria religiilor, astronomie, filosofie, fizica, etnopsihologie, geopolitica, sa faca simultan metafizica si gazetarie angajata. Un suflet romantic dedat armoniei universale, dar pe care malaxorul politicianismului valah l-a spulberat intru nimicnicia firii sale. Ce lectie mai sublima si mai trista, totodata, de romanitate se poate inchipui?'', spunea criticul literar Dan C. Mihailescu, intr-un portret inedit facut lui Eminescu.
Mihai Eminescu s-a nascut la 15 ianuarie 1850, la Botosani. A fost poet, prozator, dramaturg si jurnalist, socotit de critica literara postuma drept cea mai importanta voce poetica din literatura romana. Avea o buna educatie filosofica, opera sa poetica fiind influentata de marile sisteme filosofice ale epocii sale, de filosofia antica, de la Heraclit la Platon, de marile sisteme de gandire ale romantismului, de teoriile lui Arthur Schopenhauer, Immanuel Kant si de teoriile lui Hegel.

sursa articol

După datini colindăm, “La mulţi ani!” să vă urăm…

Din an in an sosesc mereu
La geam cu Mos Ajun
E ger cumplit, e drumul greu
Da-i obicei strabun!

Traditii si obiceiuri de iarna

In ultima zi de scoala din luna decembrie, in fata lui Mos Craciun, elevii scolii noastre au prezentat traditiile si obiceiurile de iarna ale covasnenilor: colinde, plugusorul, capra, sorcova.

SCRISOARE CĂTRE MOŞ CRĂCIUN

 

Sărbătoarea Crăciunului, care simbolizează naşterea Mântuitorului Nostru, Iisus Hristos, reprezintă pentru noi toţi un prilej de bucurie şi totodată de iertare.

În fiecare an, spiritul sărbătorilor de iarnă trezeşte în sufletul nostru bucurie, bunătate, determinându-ne să fim mai atenţi cu cei din jur. Cu toţii îl aşteptăm pe Moş Crăciun să ne îndeplinească dorinţele.

Anotimpul alb le trezeşte copiilor emoţii intense. Aceştia aşteaptă primul fulg de nea, bucuria săniuşului, ambiţia de a ridica cel mai mare om de zăpadă, spiritul Sărbătorii Naşterii Domnului, emoţia darurilor, frumuseţea colindelor.

În pragul sărbătorilor de iarnă, elevii şcolii noastre, îndrumaţi de cadrele didactice,  au pregătit un concurs intitulat “Scrisoare catre Moş Crăciun”, unde cei mici şi-au redat într-o  scrisoare dorinţele, au desenat, colorat, au făcut fulgi de nea, Moşi Craciuni din hartie, alţii au efectuat proiecte în grup.                               Prin  aceste activităţi elevii  au dorit să demonstreze încă o dată cât de talentaţi sunt. Să le urmărim dibăcia! 

             Text şi foto:

Bibliotecar, Poteică Mirela

„Veniţi la Ţebea, veniţi să colindaţi cu noi, pentru străbuni, eroi şi pentru voi!”

Crăişorii din Covasna (detaşamentul „Avram Iancu” de la Şcoala Gimnazială Avram Iancu din Covasna şi „Tricolorul românesc” de la Liceul din Covasna) au participat, la sfârşitul săptămânii trecute, la Festivalul de colinzi „Veniţi la Ţebea, veniţi să colindaţi cu noi, pentru străbuni, eroi şi pentru voi!”, organizat de Asociaţia „Ţara Iancului - Iubirea Mea” din Deva şi Clubul de Elevi Voluntari „Crăişorii”, ajuns la ediţia a VII-a.

Vechea Biserică şi „Pantheonul Moţilor” de la Ţebea, judeţul Hunedoara, au primit, ca în fiecare an, colindători. În data de 13 decembrie 2014, crăişori din judeţele Hunedoara, Arad, Alba şi Covasna, au fost prezenţi pentru a-şi aduce omagiul „Crăişorului Munţilor”, Avram Iancu, şi tuturor Eroilor Neamului care au trecut, de-a lungul timpului, pe sub gorunii lui Horia şi Avram Iancu.
Deosebita manifestare a debutat cu prezentarea Pantheonului Naţional de la Ţebea de către ghidul local Marioara Oprişa. A urmat, apoi, depunerea unei coroane de flori din partea Clubului de elevi-voluntari „Crăişorii” pe mormântul lui Avram Iancu, cu textul „Dormi în pace, noi veghem”. Acelaşi text fusese scris acum 115 ani pe flamura Tricolorului Românesc ataşat cununii de lauri pe care au depus-o studenţii clujeni I. Scurtu, G. Novacovici şi C. Stere, în 31 decembrie 1899, pe mormântul lui Avram Iancu, faptă care le-a atras prigoana, amendarea, exmatricularea universitară şi temniţa grea din partea autorităţilor ungureşti ale vremii. (O placă de marmură din Pantheon, ridicată prin grija Asociaţiei „Ţara Iancului - Iubirea Mea”, aminteşte această faptă a studenţilor.)
O colinda interpretată de către toţi participanţii adunaţi în jurul mormântului lui Avram Iancu, a fost semnalul de începere pentru serbarea de colinzi „Veniţi la Ţebea, veniţi să colindaţi cu noi, pentru străbuni, eroi şi pentru voi!”, care a continuat, apoi, în Biserica Ortodoxă cu Tricolor, cu interpretarea a câte două, trei colinzi creştin-ortodoxe de către fiecare formaţie de crăişori, după slujba de Te Deum, oficiată de un sobor de preoţi.
Un moment aşteptat de către toţi crăişorii l-a constituit lansarea şi distribuirea gratuită a Revistei „Ţara Iancului” nr. 8/2014, redactată şi editată de către Asociaţia „Ţara Iancului - Iubirea Mea”, cu sprijinul financiar al Consiliului Judeţean Hunedoara şi Primăriei Deva. Distribuirea consistentelor cadouri procurate şi aranjate din timp în jurul Pomului de Crăciun prin grija Mihaelei Aurora Zamfir, secretar al Asociaţiei „Ţara Iancului - Iubirea Mea”, a fost posibilă datorită unor oameni cu suflet mare, de la diferite instituţii şi societăţi comerciale, către care se îndreaptă recunoştinţa organizatorilor. La Serbarea de la Ţebea din 13 decembrie 2014 au fost prezenţi peste 200 de participanţi, simpatizanţi şi colaboratori ai Asociaţiei „Ţara Iancului - Iubirea Mea”, majoritatea constituind-o însă elevii-voluntari din clubul „Crăişorii” din localităţile Horea, Gurahonţ, Arieşeni, Baia de Criş, Covasna, Albac, Ribiţa, Hălmagiu şi Scărişoara.
„E o sărbătoare dedicată Crăciunului, naşterii Domnului nostru Isus Hristos, dar şi tuturor eroilor, martirilor şi luptătorilor români ai căror reprezentanţi de frunte îşi au troiţe şi morminte aici, în Pantheonul de la Ţebea. Colindându-i, arătăm că-i avem mereu vii în inimile noastre, cinstind măreţia faptelor lor pentru Neam şi Ţară”, a spus ing. Ioan Paul Mărgineanu, preşedintele Asociaţiei „Ţara Iancului - Iubirea Mea”. Ca şi la ediţiile precedente, manifestarea s-a dorit a fi o promovare a românismului şi a valorilor sale.

Prof. Florentina Teacă,

îndrumător al Crăişorilor de la Şcoala Gimnazială „Avram Iancu” din Covasna

Credit foto: Oana Bîrlă