Atelier de martisoare

Clasa a 7-a A se pregateste de venirea primaverii! Cum altfel, decat confectionand martisoare cu propriile maini...

“Scopul purtarii Martisorului este sa-ti apropii soarele, purtandu-i cu tine chipul. Printr-asta te faci prieten cu soarele, ti-l faci binevoitor sa-ti dea ce-i sta in putere, mai intai frumusete ca a lui, apoi veselie si sanatate, cinste, iubire si curatie de suflet! Taranii pun copiilor martisoare ca sa fie curati ca argintul si sa nu-i scuture frigurile, iar fetele zic ca-l poarta ca sa nu le arda soarele si cine nu le poarta are sa se ofileasca.” George Cosbuc

Dupa ce purtati martisoarele, nu uitati sa legati snurul de un copac! Va va aduce noroc tot anul!

PETRE ISPIRESCU - CELE MAI FRUMOASE BASME

A fost odată ca niciodată...ziua de 17 februarie, marcată în şcoala noastră de către elevii claselor primare  (secţia română clasele I-IV), dar să nu-i uităm şi pe cei de la grupa pregătitoare, prin activitatea dedicată scriitorului Petre Ispirescu”Cele mai frumoase basme”.

Activitatea, intitulată sugestiv „Cele mai frumoase basme” de Petre Ispirescu, a fost însoţită de o expoziţie de carte, afişe, pliante şi panou „Petre Ispirescu”.

Sub îndrumarea d-nelor profesoare de lb. română Pătru Dana şi Teacă Florentina, elevii  claselor a V-a A şi B, a VI- a A au prezentat aspecte din viaţa şi opera scriitorului, au realizat eseuri şi referate care au surprins scene culese din basmele povestitorului.

Elevii au selectat, au citit pasaje din basmele lor favorite şi au identificat elementele specifice basmelor.
Elevii din clasele primare, îndrumaţi de d-nele învăţătoare Muntean Anca, Cimpoi Maria, Cara Iuliana, Hulpoi Elena şi Lungu Liliana au desenat secvenţe surprinse de ei din basmele lor preferate, au călătorit în lunea basmelor şi au vizionat din basmele autorului.
Expoziţia de desene a completat această activitate.

Activitatea a avut ca scop stimularea interesului penrtu lectură incluzând atât actul cititului cât şi pe cel al povestirii, familiarizarea lor cu basmele româneşti; drept urmare, elevii au mers hotărâţi la bibloiteca şcolii pentru a împrumuta şi alte cărţi.

            Şi încălecai p-o şa ,şi v-o spusei d-voastră aşa.

           

                                                                                 Bibliotecar,

                                                                                       Poteică Mirela  

           

Minunăţii!

Minunăţiile de mai sus au fost realizate de către elevii clasei a V-a A, sub îndrumarea dirigintei lor, prof. Lazar Emese. Nu-i aşa că sunt extraordinar de frumoase?

24 Ianuarie- Mica Unire la Covasna

În fiecare an, la 24 Ianuarie, ne amintim cu emoție și mândrie de mărețul act al Unirii Principatelor Române prin care s-au pus temeliile statului român modern. Prin Unirea Moldovei cu Muntenia se împlinea un vis, un ideal pe care poporul nostru îl nutrea dintodeauna, fiindcă Unirea era visul tuturor românilor, vis scump venind din vechimea secolelor. Era, după spusele lui Bălcescu, ”visarea iubită” a marilor noștri voievozi, împlinită sub domnia lui Alexandru Ioan Cuza. Marele merit al lui Cuza a fost că a reușit să aducă recunoașterea internațională a Unirii Principatelor Române și, prin reformele sale din toate domeniile, a pus bazele statului român modern.

După 155 de ani, ziua de 24 ianuarie 2014 ne-a  făcut din nou să retrăim, cel puțin la nivel de poveste, acești câțiva pași făcuți de strămoșii noștri pentru tot ce înseamnă astăzi România. „Mica Unire” a fost marcată la Covasna, în organizarea Asociaţiei Cultural Creştine Justinian Teculescu, în parteneriat cu Şcoala Gimnazială Avram Iancu din Covasna, la sala Unirea din Voineşti.

În faţa unei săli pline, despre importanţa zilei de 24 Ianuarie 1859 au vorbit elevii câştigători ai concursului de eseuri pe teme istorice organizat de către prof. Adriana Bota la Şcoala Avram Iancu, care şi-au prezentat lucrările şi au fost premiaţi, iar Paula Păvălucă şi Marius Luca, elevi ai Liceului din Covasna, au video-proiectat un material Power Point cu imagini sugestive despre Al. I. Cuza şi Unirea Principatelor Române. Elevii clasei a VII-a A, îndrumaţi de doamna bibliotecară Poteică Mirela, au pregătit o scenetă- şezătoare şi i-au adus în faţa publicului pe domnitorul Cuza, pe Moş Ion Roată, pe boieri şi pe ţărani- o adevărată lecţie de istorie. De asemenea, elevii clasei a V-a B, sub atenta supraveghere a dirigintei lor, prof. Adriana Bota, au prezentat un moment artistic, cu implicaţii istorice, evocând personalitatea lui Alexandru Ioan Cuza.

Versuri patriotice, despre Unire şi despre români, au completat manifestarea, recitate cu emoţie (şi emoţii...) de Elena Popica, Alexandru Bocîrnea, Tudor Mircea, Cătălin Băeţelu, Briana Tiba, Darius Muscalu, Răzvan Poteică, care, îmbrăcaţi în frumoase costume populare, au trezit în sufletul participanţilor mândria de a fi ceea ce suntem: români. Aceştia au arătat o tânără generaţie capabilă să preia cu mândrie şi demnitate ştacheta valorilor autentice româneşti de la generaţia bunicilor şi străbunicilor covăsneni.

Un nume ce nu putea lipsi de la acest eveniment a fost Alexandru Baciu, o voce specială, care, împreună cu inegalabila Ana Maria Sandulea, îndrumaţi de inimoasa coordonatoare a formaţiei reprezentative a Covasnei- „Voineştenii”, Ana Sandulea, a dat evenimentului solemnitatea de rigoare, unind inimi, oameni, într-un sentiment comun: mândria de a fi român!

Române, păstrează-ţi credinţa
Cu ţara pre ţară jurând,
Dă-ţi viaţa să-i aperi fiinţa,
Fii mândru prin faptă şi gând!

(versuri: Romeo Tarhon)

Noua ne place la biblioteca...

Hai să dăm mână cu mână...

L-am omagiat pe Eminescu

Ziua naşterii poetului naţional al românilor Mihai Eminescu, care a fost aleasă ca Zi a Culturii Naţionale, a fost marcată şi în şcoala noastră. 

Evenimentul central a avut loc la Sala Unirea din Voineşti, în parteneriat cu Asociaţia Cultural Creştină Justinian Teculescu. Printre  participanţi s-au numărat profesori şi elevi, părinţi, bunici şi covăsneni iubitori de cultură. Pentru început, doamna profesoară Pătru Dana ne-a prezentat un material Power Point despre viaţa şi opera poetului naţional, cu desene şi grafică inspirate din poeziile lui Mihai Eminescu. Elevii clasei a VI-a A, sub îndrumarea dirigintei lor, doamna profesoară Pătru Dana, au pregătit un mini montaj artistic, introducându-ne în universul eminescian, iar doamna profesoară Ungureanu Doina, invitata noastră de seamă de la Liceul din Covasna, ne-a vorbit, aşa cum numai dumneaei ştie s-o facă, despre Eminescu. A fost un dialog simplu, ca între prieteni, foarte interesant, despre Eminescu şi cele mai frumoase poezii ale sale. S-a vorbit şi despre ceea ce înseamnă Mihai Eminescu astăzi, despre cât de multă (sau puţină) atenţie i se mai acordă poetului naţional, despre cât de actuale sunt scrierile sale.

Concursul de recitări care a urmat a reprezentat momentul cel mai aşteptat al serii: elevii şcolii noastre ne-au prezentat, cu o deosebită sensibilitate, fragmente din binecunoscutele versuri eminesciene. Toţi au primit diplome de participare din partea Asociaţiei Cultural Creştine Justinian Teculescu, iar cei mai buni dintre aceştia (Tiba Briana, Şerban Larisa şi Bocîrnea Alexandru), premii constând în cărţi.

Pregătiţi de doamna bibliotecară Poteică Mirela, Bocîrnea Andrada şi Alexandru şi Ţupea Cristian din clasa a VII-a A au transpus pe scena de la sala Unirea o dramatizare a poeziei Luceafărul, obţinând ropote de aplauze. Aplaudate la scenă deschisă au fost şi talentatele noastre cântăreţe Adelina Verdeş, Briana Tiba şi Denisa Dragomir, care au interpretat nemaipomenit melodii pe versuri eminesciene. De asemenea, Andrei Popica şi Iulia Ananina, care ne-au făcut cunoscute câteva din scrisorile lui Ion Creangă şi ale Veronicăi Micle către marele poet, au reuşit să emoţioneze asistenţa.

Activitatea a fost organizată de catedra de limba romană a şcolii, sub îndrumarea doamnei profesoare Pătru Dana. “Ne bucurăm că această manifestare şi-a atins scopul şi să nu uităm să-l cinstim pe Eminescu nu doar pe 15 ianuarie sau să-l omagiem pe 15 iunie, ci să-l avem permanent în gând şi în suflet”, ne-a spus aceasta.

Alte manifestări dedicate zilei lui Mihai Eminescu:

Biblioteca şcolii noastre a pregătit o expoziţie de carte veche

In cadrul clasei a VII-a A a avut loc concursul de poezie „Micul Eminescu”, ai cărui câştigători (câştigătoare) au fost: Popa Oana, Rusan Delia şi Burnichi Debora

Revista D’ale şcolarului a avut un număr special, dedicat lui Mihai Eminescu

Mihai Eminescu

15 ianuarie, Ziua MARELUI ROMÂN MIHAI EMINESCU , Ziua Culturii Naţionale

Ziua de 15 ianuarie, aleasă ca Zi a Culturii Naţionale, reprezintă data naşterii poetului naţional al românilor, Mihai Eminescu (1850-1889).

Eminescu, ”poetul nepereche a cărui operă învinge timpul”!

De ce a fost aleasă ziua lui Eminescu drept zi a Culturii Naţionale?

Poate pentru că:

„El e cel care a spus că teiul e sfânt.
El e cel al cărui nume nu se cade să fie luat în deşert. (…)
El e cel care oricâte desnădejdi ne-ar încerca ne dă temeiuri ca totuşi să nu desnădăjduim” (Geo Bogza).

Poate pentru că reprezintă ”omul deplin al culturii româneşti” (Constantin Noica).

Poate că niciodată nu e prea mult să-l recitim pe poetul, prozatorul, dramaturgul, ziaristul şi gânditorul Mihai Eminescu.

”Pentru a fi oneşti şi autentici, când vorbim despre Eminescu, trebuie mai întâi să-l recitim. (…) Un student român la Viena şi Berlin, care ştia germana şi franceza, voia să absoarbă istoria religiilor, astronomie, filosofie, fizică, etnopsihologie, geopolitică, să facă simultan metafizică şi gazetărie angajată. Un suflet romantic dedat armoniei universale, dar pe care malaxorul politicianismului valah l-a spulberat întru nimicnicia firii sale. Ce lecţie mai sublimă şi mai tristă, totodată, de românitate se poate închipui?”, spunea criticul literar Dan C. Mihăilescu, într-un portret inedit făcut lui Eminescu.

Mihai Eminescu s-a născut la 15 ianuarie 1850, la Botoşani. A fost poet, prozator, dramaturg şi jurnalist, socotit de critica literară postumă drept cea mai importantă voce poetică din literatura română.

Avea o bună educaţie filosofică, opera sa poetică fiind influenţată de marile sisteme filosofice ale epocii sale, de filosofia antică, de la Heraclit la Platon, de marile sisteme de gândire ale romantismului, de teoriile lui Arthur Schopenhauer, Immanuel Kant şi de teoriile lui Hegel.

A fost activ în societatea Junimea şi a lucrat ca redactor la Timpul. A publicat primul său poem la vârsta de 16 ani, iar la 19 ani a plecat să studieze la Viena.

Manuscrisele poetului Mihai Eminescu, 46 de volume, aproximativ 14.000 de file, au fost dăruite Academiei Române de Titu Maiorescu, în şedinţa din 25 ianuarie 1902.

A murit la 15 iunie 1889, la 39 de ani, la Bucureşti, iar la 17 iunie a fost înmormântat la umbra unui tei din cimitirul Bellu.
A fost ales post-mortem (28 octombrie 1948) membru al Academiei Române.

Eminescu şi Creangă

Pictura Eminescu şi Creangă - Octav Băncilă

“Bădiţă Mihai, te rog, mai spune o dată poezia asta, s-o învăţ şi eu” a zis Ion Creangă. După ce a ascultat şi a şoptit şi el, o dată cu Eminescu, bădiţa Ion s-a ridicat de jos şi şi-a îmbrătişat prietenul: “Minunat! Eşti un poet genial, bădiţă Mihai!” “Nu ştiu cum sunt eu, dar ştiu că mata, bădiţă Ioane, eşti un povestitor fără pereche.”

SCRISORI ALE LUI CREANGA CATRE EMINESCU

Bădie Mihai, Această epistolie ţi-o scriu în cerdacul unde de atâtea ori am stat împreună, unde mata, uitându-te pe cerul plin cu minunăţii, îmi povesteai atâtea lucruri frumoase… frumoase… Dar coşcogemite om ca mine, gândindu-se la acele vremuri, a început să plângă… Bădie Mihai, nu pot să uit acele nopţi albe când hoinăream prin Ciric si Aroneanu, fără pic de gânduri rele, dar din dragostea cea mare pentru Ieşul nostru uitat si părăsit de toţi. Şi dimineaţa când ne întorceam la cuibar, blagosloviţi de aghiazma cea fără de prihană si atât iertătoare a Tincăi, care ne primea cu alai, parcă cine ştie ce nelegiuire am făptuit şi noi. Ţi-as scrie mai multişor, însă a venit Enăchescu si trebuie să plec cu dânsul la tipografie.

Cu toată dragostea,
Ionică
Ieşi, 1877, decembre

Bădie Mihai,

Ce-i cu Bucureştiul, de ai uitat cu totul Ieşul nostru cel oropsit si plin de jidani? O fi musai viaţă burlăcească pe acolo, dar nu se cade să ne uiţi prea de tot. Veronica a fost azi pe la mine si mi-a spus că şi cu dânsa faci ca şi cu mine. De ce? Ce rău ţi-am făcut noi?! De Crăciun te asteptăm să vii. Tinca a pregătit de toate si mai ales „sarmalele“, care ţie îţi plăceau foarte mult. Eu am început, de, ca prostul, să scriu, dragă Doamne, o comedie. Când voi isprăvi-o, nu ştiu. Atâta ştiu, că subiectul e copiat, aşa cum prea bine ştii că pot copia, e luat din viaţa de măhăla, unde stau de când am părăsit Humuleştii. M-am întâlnit cu fratele Conta. La Ieşi ninge frumos de ast-noapte, încât s-a făcut drum de sanie. Ciricul e mai frumos acum. Vino, frate Mihai, vino, căci fără tine sunt străin.

Te sărut pe frunte,

Ion Creangă

Bădie Mihai,

Slavă Domnului c-am primit veşti de la tine! Eu te credeam mort si mă luam de dor cu amintirile, când eraţi în jurul meu, tu, Augură, cel blestemat, Conta şi alţii, cari acum vă fuduliţi prin căpitală, alături cu ciocoii, mânca-i-ar cânii, că sunt fiii lui Scaraoţchi, şi pe voi norocul şi binele. De ce laşi pe Veronica să se zbuciume? Te-am aşteptat de Crăciun să vii, dar… beşteleu, feşteleu, că nu pot striga văleu, şi cuvântul s-a dus, ca fumul în sus, şi de venit n-ai mai venit… Aferim… Dar noi, adică Ienăchescu, Răceanu şi alţi muşterii pentru mâncărică şi băuturică bună, am tras un bairam de cel turcesc, cu vin grecesc de la Amira. Apoi ne-am dus cu sania afară din oraş, si acolo pune-te din nou masă! A doua zi la fel; de-abia a treia zi ne-am zburătăcit, ca vrăbiile, fiecare pe la vatra lui. Acum stau lângă horn cu pisicele mele si mai pun rânduială în cele însemnări. Tu, te cerţi cu politicienii prin Timpul; ce-ai păţit de te-ai făcut aşa războinic?

Sănătate şi voie bună,
Ionică

15 ianuarie, ZIUA CULTURII NATIONALE

Ziua de naştere a marelui poet român Mihai Eminescu a fost declarată în 2010 „Ziua Culturii Naţionale”.

„Cu numele lui magic deschidem toate porţile spiritului. Dar nu e vorba de operele lui Eminescu, de cultura lui, de proiectele lui, de variantele lui, de comorile plutonice reţinute sau sistemele de filozofie posibile e vorba de tot; de spectacolul acesta extraordinar pe care ţi-l dă o conştiinţă de cultură deschisă către tot”, scria Constantin Noica despre Mihai Eminescu.

Iar un alt eminescolog, Tudor Vianu, aprecia: “Eminescu n-a trebuit să lupte cu limba, i-a fost de ajuns să se aşeze în curentul limbii şi să-şi înalţe pânzele în direcţia în care sufla duhul ei”.

"Orice lectură nouă din Eminescu ne pune în faţa aceleiaşi dileme: ce ne place din Eminescu, ce primeşte, azi, sensibilitatea noastră postmodernă din acest mare liric apărut într-o epocă în care romantismul european abia se încheiase şi simbolismul îşi anunţase deja prin Baudelaire primele acorduri…

Poezia românească a pornit, într-un chip sau altul, de la Eminescu, chiar şi atunci când s-a îndepărtat de el (cazul simbolismului, cazul Blaga, cazul - mai complex - al inclasabilului Arghezi). Eminescu a devenit un model şi, cu timpul, un mit al spiritualităţii noastre", scria acad. Eugen Simion.

Va recomandam!

Un blog cu imagini ale Covasnei din alte vremuri. O istorie in imagini a orasului nostru.

Covasna de odinioară  

(http://covasna-voinesti.blogspot.ro/)

LA MULTI ANI, 2014!