Ziua Internaţională a Cărţilor

Ziua Internaţională a Cărţilor se sărbătoreşte anual pe 23 aprilie şi este organizată de UNESCO în scopul promovării lecturii, publicării şi a drepturilor de autor. Prima astfel de manifestare s-a desfăşurat în 1995. 23 aprilie marchează trecerea în eternitate a doi titani ai literaturii universale, W. Shakespeare şi Miguel de Cervantes, precum şi a altor scriitori: scriitorul peruan Inca Garcilaso de la Vega (1616), poetul englez William Wordsworth (1850), scriitorul francez Jules Barbey d’Aurevilly şi poetul englez Rupert Brooke (1915). Ziua Internaţională a Cărţii coincide cu Ziua Bibliotecarului din România.

Ziua internatională a Cărţii şi a Dreptului de Autor si Ziua Bibliotecarului a fost sarbatorita si in scoala noastra.

In data de 23 aprilie, am mers la biblioteca scolii pentru a o felicita pe doamna bibliotecara Poteică Mirela, cea care ne primeste mereu aici, cu zambetul pe buze. Aceasta ne-a pregatit, in colaborare cu catedra de limba romana, activitatea " Sunt cu cartile, nu sunt singur!". Am vorbit despre personajele cele mai indragite din cartile noastre preferate, am discutat despre importanta lecturii in viata noastra, am admirat expozitia de carti pregatita de doamna bibliotecara...pe scurt, ne-am simtit ca intre prieteni!

Au participat elevi din clasele a VI-a A, a VI-a B si a VII-a A, insotiti de doamnele profesoare Dana Pătru si Florentina Teacă.

Aceleasi discutii si dezbateri s-au purtat si in clasa a VIII-a A, intre elevii acesteia si doamna profesoara Dochita Maciuca, diriginta lor.

Ora poveştilor: H.C. Andersen

Magia  poveştilor lui Hans Christian Andersen

Ora poveştilor

 Nu cred că există cineva care să nu fi citit o poveste a celebrului scriitor danez Hans Christian Andersen, sau să nu fi auzit de vreun personaj al său: Mica Sirenă, Viteazul soldăţel de Plumb, Fetiţa cu chibrituri sau Răţuşca cea urâtă,…sunt câteva dintre personajele legendare şi extrem de îndrăgite, care ne-au încântat multora copilăria şi farmecă copiii în continuare.

Despre aceste personaje şi multe altele s-a vorbit în cadrul programului “ Ora poveştilor”, la care au participat micii cititori de la şcoala noastră, care s-au lăsat vrăjiţi de lumea fascinantă a basmului.

Am fost copii şi ...mai suntem încă. Putem retrăi oricând magia momentelor unui basm inspirat de pana înzestrată a lui Hans Christian Andersen.

O astfel de atmosferă a redat pe tot parcursul orei de lectură, unde elevii claselor primare au ascultat şi activ au discutat despre cele mai frumoase povestiri ale marelui scriitor.

Pe parcursul activităţii, incântarea a predominat în ochii elevilor de la şcoala noastră, care s-au lăsat vrăjiţi de lumea  basmului.

                                                                            

                                                                                      BIBLIOTECAR

                                                                                      POTEICA MIRELA

Legenda oualor rosii

Dragi copii, se spune că în vremea când Iisus era răstignit pe cruce, şi suferea pentru păcatele noastre, în Cetatea Ierusalim a venit o femeie care a adus cuiva un coş plin cu ouă. Trecând ea prin acel oraş a auzit că Domnul nostru Iisus Hristos a fost condamnat la moarte şi a fost dus să fie răstignit pe dealul Golgota.
Când femeia a auzit vestea aceea cutremurătoare, inima ei a fost cuprinsă de o mare durere. Ea era cu atât mai supărată pentru că Iisus l-a vindecat odată pe fiul ei, care era bolnav de moarte.
Aşa cum era, cu coşul plin de ouă, a fugit repede la dealul Golgota, unde Iisus era bătut în cuie pe cruce şi nişte soldaţi îl păzeau. Din mâinile şi picioarele Lui sfinte curgeau stropi mari de sânge.
Femeia şi-a aşezat coşul ei cu ouă acolo jos, lângă crucea Domnului, şi a început să se roage plângând de durere:
- Doamne Sfinte, Tu, care ai făcut numai bine, ai salvat oameni de la moarte, ai înviat morţii şi ne-ai învăţat să credem în Dumnezeu, acum eşti răstignit pe cruce ca cel mai mare duşman. Te rugăm, iartă-ne pe noi, păcătoşii, şi lasă-ne un semn, să ne aducem aminte de suferinţa pe care ai îndurat-o pentru noi.
Când s-a ridicat femeia de jos, ouăle din coşul ei erau toate roşii de la sângele care picurase pe ele din rănile Lui Iisus. Femeia n-a mai mers acasă, ci a rămas în oraşul Ierusalim. După trei zile de la răstignire, acea femeie împreună cu alte femei au mers la mormântul Domnului, dar acesta era gol şi atunci s-au bucurat mult, spunând: Hristos a înviat!
Plină de bucurie, femeia spunea tuturor despre ouăle roşii din coşul ei, care erau semnul suferinţelor Lui Iisus pe cruce. Cu ochii strălucind de bucurie împărţea tuturor câte un ou roşu, spunându-le: Hristos a înviat!
De atunci, în fiecare an, în Vinerea Mare, femeia aceea credincioasă îşi pregătea câte un coş cu ouă roşii în amintirea Răstignirii şi Învierii Domnului. Le împărţea copiilor şi săracilor, povestindu-le despre suferinţele lui Iisus pentru mântuirea noastră, a oamenilor. Apoi îi punea să ciocnească în amintirea Învierii Domnului, spunându-le: Hristos a înviat!, şi primind răspunsul: Adevărat a înviat!
De la femeia aceea a rămas obiceiul să fie vopsite ouă roşii de Paşti şi să fie dăruite în amintirea Patimilor şi Învierii Domnului.

Clasa a VIII-a A asteapta Sarbatoarea Sfintelor Pasti