Sântilia voineştenilor anului 2013 a avut loc, ca de obicei, în pitoreasca Vale a
Zânelor, în organizarea Asociaţiei Cultural Creştine Justinian Teculescu (care
şi-a asumat această sarcină prin statut), în colaborare cu Asociaţia Judeţeană
a crescătorilor de ovine şi
cu sprijinul Consiliului Judeţean Covasna, al Consiliului Local al oraşului
Covasna, al Primăriei şi Casei de Cultură din Covasna, în zilele de 20 şi 21
iulie. Pentru prima dată în acest an, Sântilia voineştenilor a ţinut două zile
şi ideea a fost primită cu bucurie de public. După ce sâmbătă seara, toţi cei
strânşi în Poiana Nedeii din Valea Zânelor au fost martori la „făcutul de
flori” şi împodobitul casei, duminică au participat la nunta tradiţională la
românii covăsneni, la umbra brazilor seculari-martori muţi ai atâtor nedei,
de-a lungul timpului.
Decorul: o casă gătită aidoma unei vechi
case ţărăneşti, cu brazi de nuntă la poartă, cu ţoale alese, străchini, blidar,
perdele şi ştergare vechi. Actorii: mirele, mireasa, socrii, naşii, lăutari şi
nuntaşi. Toţi aceştia sunt tineri, oameni ai locului, care petru o zi ies din
realitatea cotidiană şi din timpul ei şi intră într-o alta, spectaculoasă,
plină de semnificaţii. Obiceiurile, dansurile, strigăturile- toate acestea nu
le sunt străine, fiind ştiute din moşi-strămoşi şi repetate an de an, la
fiecare nuntă tradiţională sau la fiecare nedeie. Mirele şi mireasa sunt aleşi
dintre tinerii care urmează a se căsători în viitor, astfel că nedeia e un fel
de repetiţie a ceea ce îi aşteaptă în curând.
După binecuvântarea primită de la
preotul paroh Ioan Ovidiu Măciucă, în faţa Bisericii Ortodoxe „Înălţarea
Domnului”, potrivit datinii, alaiul mirelui, cu tineri călări, îmbrăcaţi în
costume populare, care chiuie să-şi vestească sosirea, ajunge la Casa nedeii,
unde are loc „cerutul miresei”-colăcăria, unul din cele mai frumoase momente
ale întregului ceremonial.
Poezia oraţiei cuprinde ocări în stil popular, pline
de umor, care stârnesc hazul ascultătorilor; prezentarea alaiului se face în
formă fabuloasă, de alai de vânătoare sau de oştire; mireasa apare ca o
căprioară sau ca o zână, şi, în orice caz, ca o floare care trebuie sădită în
altă parte, în altă grădină, imagine care simbolizează însăşi căsătoria.
De la
atmosfera fabuloasă a alaiului se trece la prezentarea plină de umor a
tratativelor. Mesajul împăratului, „cartea latinească”, este, de fapt, plosca
cu vin. Au urmat, rând pe rând, „hora
miresei”, bărbieritul mirelui (care semnifică trecerea de la viaţa de fecior la
cea de om însurat), conchioluitul miresei (care semnifică trecerea fetei în rândul
femeilor măritate şi, deci, renunţarea la codiţe, în timp ce i se cânta „ia-ţi
mireasă ziua bună/ de la tată, de la mumă... ), desculţatul naşilor (obicei
străvechi, în care mirii trebuiau să-i descalţe pe naşi pentru a li se proba
puterea şi iuţeala; cel care termina primul, se spunea că va conduce viitoarea
familie), breaza (la care participă mirii şi naşii, care dansează pe un foc de
paie cu rol de purificare şi fortificare) şi Hora Sântiliei (moment în care
feciorii dăruiesc fetelor „păpuşile” de caş, iar fetele, în schimb, le dăruiesc
busuiocul) Nu au lipsit nici întrecerile între tineri: cei mai tari la trântă
sau la ridicarea bolovanului pictat în culorile tricolorului au fost premiaţi.
Ca o surpriză a organizatorilor, în colaborare cu
Asociaţia Cetatea Dacică din Covasna, în acest an, în Valea Zânelor au
venit...dacii! Tinerii de la Terra Dacica Aeterna din Cluj, prima asociaţie de
reenactment din România care şi-a propus şi a şi reuşit să reînvie trecutul
măreţ al strămoşilor daci şi romani, au făcut un spectacol fascinant, cu scopul
de a uni trecutul cu prezentul. Pentru că, după cum declară: „După aproape 2000
de ani, noi ştergem praful aşternut peste evenimente de proporţii epice şi
deschidem poarta spre vremuri ce păreau uitate...Asociaţia propune o incursiune
în lumea fascinantă a dacilor, vechii stăpâni ai acestor locuri”
Ca în fiecare an, expoziţia de ovine a mocanilor din
zonă, organizată de Asociaţia Judeţeană a crescătorilor de ovine Covasna, a atras atenţia
celor interesaţi. Nici latura economică
nu a fost neglijată, nedeia fiind un prilej pentru ca produsele specifice zonei
să îşi susţină faima dobândită de-a lungul timpului. In premieră (şi salutăm
această iniţiativă a organizatorilor), pe Poiana Nedeii nu au intrat decât comercianţi
de produse tradiţionale! Şi tot în premieră, Asociaţia Cultural Creştină
Justinian Teculescu a creat un frumos stand-expoziţie, decorat cu obiecte vechi
de sute de ani, tradiţionale, care au aparţinut bunicilor şi străbunicilor
voineştenilor de astăzi, iar pe toată durata Sântiliei, aici au putut fi
admirate fotografii de epocă, imagini etnografice deosebite, nobilă zestre
redescoperită în sertarele şi tablourile bunicilor, dovezi ale culturii şi
civilizaţiei tradiţionale voineştene.
Meşterul popular Alexandru Ilinca, invitat special al organizatorilor:
Programul artistic
de cântece şi dansuri populare a fost de înaltă ţinută: formaţiile Voineştenii din Covasna, Brâuleţul din Sita Buzăului, Datina din Zăbala, Doina Crişului din Brad, jud. Hunedoara, cu Ionel Coza şi Ciprian
Roman, Țara Vrancei din Focşani cu
Maria Murgoci, Ciobănaşul din
Tupilaţi, Neamţ, Cununa Carpaţilor
din Intorsura Buzăului, Junimea
Vâlcelelui din Vâlcele, Grupul folcloric al Liceului Constantin Brâncuşi
din Sfântu Gheorghe; toate aceste ansambluri şi formaţii au contribuit la petrecerea
şi voia bună de pe Poiana Nedeii din Valea Zânelor, spectatorii plecând spre
casă mulţumiţi şi încântaţi. Sântilia voineştenilor din acest an s-a dovedit a
fi o reuşită totală, lucru datorat implicării şi muncii neobosite a
organizatorilor, membri ai Asociaţiei Cultural Creştine Justinian Teculescu!
Mai multe fotografii (sursa foto- Cătălin Călăreţu):