Scoala noastra- 155 de ani de existenta!

Istoricul şcolii din Covasna este strâns legat de cel al bisericii. Primele cursuri s-au făcut în tinda bisericii, probabil la sfârşitul veacului al XVII-lea. In monografia Covasnei, întocmita de învăţătorul Nicolae Vleja, este redata circulara Episcopului ortodox de la Sibiu, Vasile Moga, din anul 1829, referitoare la invatamantul confesional: "Cinstite parinte protopoape. Prin milostivul decret guvernalicesc din 8 octombrie a.c. nr. 9088 esit, se poronceste ca toti copiii de la 5 pana la 13 ani sa mearga la scoala, daca nu si vara, incai toamna si iarna si daca nu-i vor vrea parintii sa-i mane de buna voie, sa se pedepseasca (…) Sa se faca in tot satul scoala si sa se pue dascal si la toata jumatatea de an sa se faca incoaci relatie [relatare/raport] si aceasta cu atat mai tare cu cat s-au fost mai poruncit prin milostivul decret guvernicesc din 1 august 1808 si din 5 martie 1784". Despre existenta scolii confesionale din localitate, la inceputul sec. al XIX-lea, vorbeste un alt document semnat Ioan Popovici, vicar episcopal la Sibiu, in 24 martie 1803, prin care se invitau diecii la un curs normalicesc de 7 saptamani la Brasov, tinut de parintele director Radu Tempea. In anul 1825, negustorul brasovean Gheorghe C. Bacauanu cumpara o "mosie" langa curtea bisericii, daruind-o parohiei pentru functionarea scolii. In anul 1858 s-a construit edificiul scolii confesionale, din lemn, acoperita cu sindrila. Cheltuielile de constructie ale scolii au fost suportate mai mult de negustorul Nicolae Manea. 

Primul invatator cunoscut a fost Iosif Pop zis Popovici, care a locuit in casele de pe mosie, iar la 1825 preda, pe langa rugaciuni, si scrisul si cititul. I-a urmat ca invatator Ioan Gridean (mai tarziu preot), pana in 1839, apoi Gheorghe Dogar (care era si cantaret), originar din Prejmer (inspectori "din popor" au fost numiti Constantin si Ioan Furtuna). Au urmat: Ioan Fleser zis Toparceanu; Toma Grindeanu, intre 1864-1870; Zosim Butnar (1870-1872); Ioan Iosif (1872-1876, al doilea post de invatator s-a infiintat dupa 1871); pr. Gheorghe Furtuna si Ioan Nitu (1877-1894), desfintat in 1880, postul II a fost reinfiintat in 1889, invatator si director fiind Nicolae Dobros, care a functionat pana in 1929; celalalt post, din 1899 a revenit lui Gheorghe Albu din Apold, iar din 1900 pana in 1925 a functionat Alexandru Ciucan, fiul preotului din Aita Mare. Din 162 de elevi de varsta scolara, in anul 1893/ 1894 au urmat cursurile 126. Dupa "progresul" scolar, 35 au obtinut calificativul "distinsi", 78 "buni", 18 "debili". Toti elevii aveau manuale scolare (113 integral si 13 "in parte").

La Covasna s-a desfasurat, in 1866, conferinta invatatorilor din protopopiatele Brasov II si Treiscaune. La conferinta a participat si "arhimandritul de Buzau", care a fost impresionat de frumusetea costumelor nationale romanesti. Conferinta s-a desfasurat sub credinta ferma de "a propaga lumina intre poporul nostru si mai cu seama in Treiscaune, unde cea mai mare parte dintre romani au uitat limba si numai religiunea ii leaga de corpul cel mare al natiunii". 

Dupa Marea Unire din 1918, cand scoala confesionala a devenit scoala de stat, primul director a fost profesorul Niţă Buzea.
Printre invatatorii si profesorii din perioada interbelica figureaza si: Veturia Ciucan, M. Manole, Elena Manole, Maria Barsan, Irina si Gheorghe Dobreanu, Ioan Olteanu, Dumitru Olteanu, Octavian Dobros, Traian Teaca, Gheorghe Serban, etc.
Anul 1924 a fost acela în care şcoala a primit rangul de gimnaziu şi numele marelui revoluţionar AVRAM IANCU. Un nume care obligă.