SUNT CETĂȚEAN EUROPEAN!

         

         Putem spune cã Europa este mai mult decât un continent cu peisaje mirifice ce te încântã în orice loc și în orice timp sau cã istoria ei este pe cât de zbuciumatã pe atât de glorioasã…sau cã actorii ce au jucat pe scena trecutului ei istoric, au jucat mereu un singur rol: al vieţii. Europa este o mare familie în care relaţiile dintre oameni s-au stabilit de-a lungul istoriei, și anume atunci când oamenii aveau nevoie unii de alţii pentru a depãșii momentele de crizã. Ȋn acest sens, cauza Europei a angajat mereu oameni într-o luptã a cãror scopuri au fost mereu aceleaș: libertatea, demnitatea și valoriile fiinţei umane. Consider cã Uniunea Europeanã-rodul comunicãrii dintre oameni a urmãrit și un alt scop, acela al impulsionãrii omului de a se întoarce și a recunoaște mereu rolul principal al ţãrii și al locului din care provine, indispensabil pentru existenţa sa, chiar dacã prin Uniunea Europeanã cetãţeanul unei ţãri a cunoscut și o nouã identitate: aceea de cetãţean european.

       Argumentele mele pro- acestei afirmaţii sunt cuprinse în urmãtoarele cuvinte: ne punem deseori întrebarea ce îseamnã sã fii cetãţean european. Ȋnseamnã cã sunt mai deștept decât eram înainte, cã am mai mulţi bani, reduceri la haine, încãlţãminte și mâncare? Faptul cã am fost acceptaţi în Uniune nu ne schimbã cu nimic! Practic pricipalul scop al U.E. este acela de a ne arãta cã tot același popor iubitor am rãmas, simplu și primitor, cu o ţarã extraordinar de frumoasã.

     

·        CE ȊNSEAMNÃ OARE SÃ FII CETÃŢEAN EUROPEAN?

     Cu toţii știm ce este un cetãţean al Uniunii Europene, orice persoanã care are naţionalitatea unuia dintre statele membre, conform legilor în vigoare în statul respectiv. Cetãţenia Uniunii Europene vine în completarea cetãţeniei naţionale, fãcând posibilã exercitarea unora dintre drepturile cetãţeanului Uniunii pe teritoriul statului membru în care locuiește. Concluziile sunt clare: mai întâi este necesar ca o persoanã sã aibã cetãţenia unui stat membru pentru a putea beneficia de cetãţenia Uniunii; cetãţenia europeanã va completa și se va adãuga la drepturile conferite de cetãţenia statalã. Ca cetãţean european ar trebui sã am la bazã principiile commune ale statelor member incluse în Tratatul de la Amsterdam: principiul libertãţii, principiul democraţiei, principiul respectãrii drepturilor omului și al libertãţilor fundamentale și principiul statului de drept, și decurge prin drepturile fundamentale ale omului și drepturile specifice acordate cetãţeanului european, descries în Tratat. Tratatul de la Amsterdam, intrat în vigoare la 1 Mai 1999, întãrește protecţia drepturilor fundamentale, condamnã orice formã de discriminare și recunoaște dreptul la informaţie și protecţia consumatorilor.

           Cu privire la dreptul la informaţie, în Tratatul de la Amsterdam este specificat cã orice cetãţean european și orice persoanã fizicã sau juridical, având sediul într-un stat membru are drept de acces la documentele Parlamentului European, ale Consiliului Uniunii Europene, în limita raţiunilor de interes public sau privat. Informarea cetãţeanului este consideratã o prioritate de cãtre instituţiile europene.

          

      Drepturile fundamentale ale omului și valorile democratice sunt respectate în statele membre ale Uniunii Europene. Sunt semnatare ale unor texte, precum Convenţia Europeanã a Drepturilor Omului (1950), Declaraţia Universalã a Drepturilor Omului (1948), Carta Socialã Europeanã (1962) sau Carta comunitarã a drepturilor sociale fundamentale ale lucrãtorilor (1996).

      Uniunea și statele sale membre sunt deci obligate sã respecte aceste valori, organismele care vegheazã la respectarea lor fiind tribunalele naţionale și Curtea Europeanã de Justiţie. Dacã un stat membru încalcã drepturile fundamentale și valorile democratice în mod flagrant și sistematic, Uniunea poate sã îi impunã sancţiuni politice ori economice. Una din, condiţiile care trebuie îndeplinite pentru aderarea le Uniunea Europeanã este respectarea acetor drepturi fundamentale.

      U.E. pune accentual în primul rând pe drepturile fundamentale și respectarea valorilor. De ce numai Uniunea și statele membre sunt obligate sã respecte aceste drepturi? De ce nu toate ţãrile? Doar nu sunt oameni numai în Uniune! Toţi trebuie sã avem parte de ceea ce se cuvine omului: demnitate, libertate, egalitate, solidaritate, cetãţenie și justiţie. Acestea definesc definesc valorile fundamentale ale unei uniuni, precum și drepturi civile, politice, economice și sociale, dreptul la viaţã, la integrarea persoanei, la libera exprimare și dreptul la libertatea de conștiinţã ale unui cetãţean, fie el și non-european.

          Cetãţenia Uniunii Europene oferã drepturi cetãţenilor statelor membre și consolideazã protecţia intereselor acestora. Tratatul de la Maastricht instituie 5 categorii de drepturi supranaţionale, complementare cetãţeniei naţionale:

1.     Dreptul la libera circulaţie, dreptul la sejur, de stabilire, dreptul la muncã și studio în celelalte state membre ala Uniunii. Legislaţia stabilește însã numeroase condiţii pentru exercitarea acestor drepturi. Pentru un sejur mai lung de 3 luni este necesar un certificate de sejur. Intrarea pe teritoriul altui stat membru nu poate fi interzisã decât din raţiuni de securitate și sãnãtate publicã, iar interzicerea trebuie justificatã.

2.     Dreptul la vot și dreptul de a candida la aegerile pentru Parlamentul European și la alegerile locale în statul de rezistenţã,în aceleași condiţii cu cetãţenii statului respectiv.

3.     Dreptul de a beneficia pe teritoriul unui stat terţ (stat care nu este membru al Uniunii Europene) de protecţie consularã din partea autoritãţilor diplomatice ale unui stat membru, în cazul în care ţara din care provine nu are reprezentanţã diplomaticã în statul terţ resprectiv.

4.     Dreptul de petiţie în faţa Parlamentului European.

5.     Dreptul de a apela la Ombudsman-ul european (Avocatul Poporului) pentru examinarea cazurilor de administrare defectuoasã din partea instituţiilor și organismelor comunitare.

Comisia europeanã are rolul de a veghea la respectarea tratatelor (denumitã în doctrinã “Gardianul Tratatelor’’) supravegheazã aplicarea prevederilor legate de cetãţenia europeanã și elaboreazã rapoarte periodice asupra progreselor realizate și asupra dificultãţilor întâlnite.

Deci, ca cetãţean european sunt mãgulit de câte drepturi am, dar în același timp sunt încântat. Toţi cetãţenii din lume ar trebui sã avem aceste drepturi, nu numai europenii. Ar trebui sã mã simt naţionalist? Mã simt bine în postura mea de cetãţean european dar la fel de bine mã simt și în prima mea posturã de cetãţean român pentru cã: “Protejate pe propriul teritoriu,cu trãsãturile lor specifice, cu personalitatea, formatã și șlefuitã în milenii, popoarele ar avea șansa ca libere și netulburate sã-și urmeze firesc calea proprie pe spirala progresului.”

 Cojanu Sabina-Ioana

 Clasa a 8-a A