Sântilia- Nedeia mocănească de la Covasna- Voineşti 2013

Sântilia voineştenilor anului 2013 a avut loc, ca de obicei, în pitoreasca Vale a Zânelor, în organizarea Asociaţiei Cultural Creştine Justinian Teculescu (care şi-a asumat această sarcină prin statut), în colaborare cu Asociaţia Judeţeană a crescătorilor de ovine şi cu sprijinul Consiliului Judeţean Covasna, al Consiliului Local al oraşului Covasna, al Primăriei şi Casei de Cultură din Covasna, în zilele de 20 şi 21 iulie. Pentru prima dată în acest an, Sântilia voineştenilor a ţinut două zile şi ideea a fost primită cu bucurie de public. După ce sâmbătă seara, toţi cei strânşi în Poiana Nedeii din Valea Zânelor au fost martori la „făcutul de flori” şi împodobitul casei, duminică au participat la nunta tradiţională la românii covăsneni, la umbra brazilor seculari-martori muţi ai atâtor nedei, de-a lungul timpului.

Decorul: o casă gătită aidoma unei vechi case ţărăneşti, cu brazi de nuntă la poartă, cu ţoale alese, străchini, blidar, perdele şi ştergare vechi. Actorii: mirele, mireasa, socrii, naşii, lăutari şi nuntaşi. Toţi aceştia sunt tineri, oameni ai locului, care petru o zi ies din realitatea cotidiană şi din timpul ei şi intră într-o alta, spectaculoasă, plină de semnificaţii. Obiceiurile, dansurile, strigăturile- toate acestea nu le sunt străine, fiind ştiute din moşi-strămoşi şi repetate an de an, la fiecare nuntă tradiţională sau la fiecare nedeie. Mirele şi mireasa sunt aleşi dintre tinerii care urmează a se căsători în viitor, astfel că nedeia e un fel de repetiţie a ceea ce îi aşteaptă în curând.

După binecuvântarea primită de la preotul paroh Ioan Ovidiu Măciucă, în faţa Bisericii Ortodoxe „Înălţarea Domnului”, potrivit datinii, alaiul mirelui, cu tineri călări, îmbrăcaţi în costume populare, care chiuie să-şi vestească sosirea, ajunge la Casa nedeii, unde are loc „cerutul miresei”-colăcăria, unul din cele mai frumoase momente ale întregului ceremonial.

 Poezia oraţiei cuprinde ocări în stil popular, pline de umor, care stârnesc hazul ascultătorilor; prezentarea alaiului se face în formă fabuloasă, de alai de vânătoare sau de oştire; mireasa apare ca o căprioară sau ca o zână, şi, în orice caz, ca o floare care trebuie sădită în altă parte, în altă grădină, imagine care simbolizează însăşi căsătoria.

 De la atmosfera fabuloasă a alaiului se trece la prezentarea plină de umor a tratativelor. Mesajul împăratului, „cartea latinească”, este, de fapt, plosca cu vin. Au urmat, rând pe rând,  „hora miresei”, bărbieritul mirelui (care semnifică trecerea de la viaţa de fecior la cea de om însurat), conchioluitul miresei (care semnifică trecerea fetei în rândul femeilor măritate şi, deci, renunţarea la codiţe, în timp ce i se cânta „ia-ţi mireasă ziua bună/ de la tată, de la mumă... ), desculţatul naşilor (obicei străvechi, în care mirii trebuiau să-i descalţe pe naşi pentru a li se proba puterea şi iuţeala; cel care termina primul, se spunea că va conduce viitoarea familie), breaza (la care participă mirii şi naşii, care dansează pe un foc de paie cu rol de purificare şi fortificare) şi Hora Sântiliei (moment în care feciorii dăruiesc fetelor „păpuşile” de caş, iar fetele, în schimb, le dăruiesc busuiocul) Nu au lipsit nici întrecerile între tineri: cei mai tari la trântă sau la ridicarea bolovanului pictat în culorile tricolorului au fost premiaţi.

Ca o surpriză a organizatorilor, în colaborare cu Asociaţia Cetatea Dacică din Covasna, în acest an, în Valea Zânelor au venit...dacii! Tinerii de la Terra Dacica Aeterna din Cluj, prima asociaţie de reenactment din România care şi-a propus şi a şi reuşit să reînvie trecutul măreţ al strămoşilor daci şi romani, au făcut un spectacol fascinant, cu scopul de a uni trecutul cu prezentul. Pentru că, după cum declară: „După aproape 2000 de ani, noi ştergem praful aşternut peste evenimente de proporţii epice şi deschidem poarta spre vremuri ce păreau uitate...Asociaţia propune o incursiune în lumea fascinantă a dacilor, vechii stăpâni ai acestor locuri”

Ca în fiecare an, expoziţia de ovine a mocanilor din zonă, organizată de Asociaţia Judeţeană a crescătorilor de ovine Covasna, a atras atenţia celor interesaţi. Nici latura economică nu a fost neglijată, nedeia fiind un prilej pentru ca produsele specifice zonei să îşi susţină faima dobândită de-a lungul timpului. In premieră (şi salutăm această iniţiativă a organizatorilor), pe Poiana Nedeii nu au intrat decât comercianţi de produse tradiţionale! Şi tot în premieră, Asociaţia Cultural Creştină Justinian Teculescu a creat un frumos stand-expoziţie, decorat cu obiecte vechi de sute de ani, tradiţionale, care au aparţinut bunicilor şi străbunicilor voineştenilor de astăzi, iar pe toată durata Sântiliei, aici au putut fi admirate fotografii de epocă, imagini etnografice deosebite, nobilă zestre redescoperită în sertarele şi tablourile bunicilor, dovezi ale culturii şi civilizaţiei tradiţionale voineştene.

Meşterul popular Alexandru Ilinca, invitat special al organizatorilor:

Programul artistic de cântece şi dansuri populare  a fost de înaltă ţinută: formaţiile Voineştenii din Covasna, Brâuleţul din Sita Buzăului, Datina din Zăbala, Doina Crişului din Brad, jud. Hunedoara, cu Ionel Coza şi Ciprian Roman, Țara Vrancei din Focşani cu Maria Murgoci, Ciobănaşul din Tupilaţi, Neamţ, Cununa Carpaţilor din Intorsura Buzăului, Junimea Vâlcelelui din Vâlcele, Grupul folcloric al Liceului Constantin Brâncuşi din Sfântu Gheorghe; toate aceste ansambluri şi formaţii au contribuit la petrecerea şi voia bună de pe Poiana Nedeii din Valea Zânelor, spectatorii plecând spre casă mulţumiţi şi încântaţi. Sântilia voineştenilor din acest an s-a dovedit a fi o reuşită totală, lucru datorat implicării şi muncii neobosite a organizatorilor, membri ai Asociaţiei Cultural Creştine Justinian Teculescu!

Mai multe fotografii (sursa foto- Cătălin Călăreţu):