Bucurie!

Ne pregatim pentru scena!

Este ultima saptamana de scoala. Se incheie medii, se predau manuale, se fac bilanturi, dar si planuri pentru vara...ce aer de vacanta pluteste in jurul nostru!
Dar unii dintre elevii scolii noastre sunt mai activi ca niciodata! Ei s-au inscris la cursurile de teatru organizate de Asociatia Cultural Crestina Justinian Teculescu, in colaborare cu tineri actori de la Trupa Union din Bucuresti. Si-au luat rolul foarte in serios, dorind sa invete sa devina actori!

Ziua Eroilor Neamului

De Ziua Înălţării Domnului este celebrată Ziua Eroilor, sărbătoare naţională a poporului român, în memoria celor căzuţi de-a lungul veacurilor pe câmpurile de luptă, pentru credinţă, libertate, dreptate şi pentru apărarea ţării şi întregirea neamului. Ca în fiecare an, am adus omagiul nostru celor care, prin faptele lor de arme, cu demnitate şi curaj, şi-au vărsat sângele pentru apărarea statului român, pentru întregirea neamului, a credinţei creştine, pentru libertatea poporului român, pentru integritatea şi suveranitatea României de astăzi.

Sa ai drumuri cu bine, copile!

Pentru absolventii clasei a VIII-a a scolii noastre, vineri, 14 iunie, a sunat ultimul clopotel!
Atmosfera ce se dorea a fi una veselă a avut, în ciuda eforturilor tuturor celor ce încercau să îşi înfrâneze lacrimile, o tentă de tristeţe.

Erau trişti, atât profesorii care îşi luau la revedere de la încă o generaţie în care au investit toată pasiunea lor pentru profesia pe care au îmbrăţişat-o şi toată dragostea lor pentru oamenii pe ai căror umeri se va afla viitorul nostru cândva, cât şi elevii care probabil simţeau că niciodată, oricât ar căuta, nu vor regăsi libertatea, inocenţa şi seninătatea anilor petrecuţi în şcoala primară.

Pe viitorii liceeni  îi aşteaptă numeroase provocari şi examene, greutăţi şi responsabilităţi pentru care au fost pregătiţi cu grijă şi dragoste în ulimii patru ani. Drumul nu va fi lin, însă îi lăsăm să se îndrepte spre viitor conştienţi că le-am oferit tot ce a fost mai bun, în materie de educaţie, atât cea din programa şcolară, cât şi cea necesară dincolo de uşa sălii de clasă, în societate.

Mesajul de la d-ra bibliotecara pentru fiecare dintre absolventi: SA AI DRUMURI CU BINE, COPILE!

Mesterelile lui Marius (4)

In ultimele zile ale anului scolar, Marius nu a stat degeaba.
Pentru Provocarea verde a lunii iunie, Mixed Media cu cirese: un vas decorativ...cu cirese!

Inscriem la rubrica Ati pierdut o provocare:
-colectia Sa conservam natura: o corabie din...coji de nuca!

 ...si inca un aranjament cu flori realizat intr-o coaja de ou:

-colectia Refolositi cutiile: vaze decorative pentru flori uscate, realizate din cutii goale ramase de la parfumuri!

-colectia Lalele:

-colectia Reciclarea hainelor: medalioane realizate din firul desirat al unui pulover!

Peste cateva zile, Marius sustine primul examen din viata sa! Ii uram SUCCES si ii tinem pumnii, lui si tuturor colegilor sai!

Cetatea Zanelor si legendele ei...

Comoara de la Cetatea Zanelor

Undeva, in munti, langa orasul Covasna, la o altitudine de 931 de metri, se inalta "Cetatea Zanelor". In jurul său sunt 3 piscuri la fel de impresionante. Accesul catre cetate durează aproximativ 2 ore pe nişte drumuri forestiere nemarcate, insă sunt şi porţiuni destul de abrupte, nefiind recomandat decat celor cu condiţia fizică buna.





Cetatea a fost insotita de-a lungul timpului de frica si admiratie, mai ales datorita legendelor care se leaga de existenta ei. Cateva povesti populare din zona arata ca aici ar fi locuit unele personaje feminine de o frumusete rara ( una dintre acestea ar fi fost corespondenta lui Ileana Cosânzeana, nume existent si in literatura populara si nu numai ), probabil o "printesa antica" sau fiica unui important conducator din timpuri stravechi, care locuia aici impreuna cu surorile sale. Dar cele mai incitante sunt legendele despre comorile din zona, comorile acestor fete.



Se spune ca respectivele comori ar fi "ascunse intr-o cămară, in inima muntelui, si sunt pazite cu strasnicie de duhul cetatii", deci ar fi blestemate. Se mai spune ca o data la 7 ani, portile secrete se "deschid" si tezaurele pot fi vazute toata noaptea, pana la cantatul cocosilor. Daca pana la rasarit, curiosii sau cautatorii de comori care s-au aventurat pana in cămara adanca nu au iesit afara, un mecanism sau o forta necunoscuta inchide portile, iar nefericitul a ramas acolo blocat.



Localnicii povestesc despre un cioban care, in anul 1936, s-a dus in cetate, a facut sapaturi ori i s-au deschis portile si a gasit adanc sub cetate o pivnita cu mult aur. Dar usile s-au blocat si nu a mai putut sa plece pana nu a pus la loc aurul cu care isi umpluse desagii si buzunarele. De asemenea, ca in multe alte legende despre comori, aici ar exista si blestemul sarpelui, adica bogatiile ar fi pazite si de un sarpe veninos, care musca mortal doar pe cei care reusesc sa scape de porti prin diverse trucuri si fug cu aurul furat.




Povestile din zona mai vorbesc de un cautator care a sapat in cetate si ar fi gasit un mar de aur si o cruce tot de aur, lanturi si ciocane de fier, despre care se spune ca le-ar fi predat unui muzeu, desi nu se mai stie nimic despre aceste relicve. Omului i s-ar fi aratat o fantoma sau un spirit, care i-a spus sa vina intr-o anumita noapte, pe o data exacta, cand se implinesc 7 ani, caci atunci usile cetatii se vor deschide singure, ca sa vada bogatiile. Dar respectivul nu a mai apucat acea zi, fiindca s-ar fi dus in lumea celor drepti intre timp.



Dar sa iesim din lumea basmului si sa revenim la realitate. Cetatea a intrat devreme in vizorul carturarilor si arheologilor timpurii. Pe la mijlocul secolului 19, un istoric ar fi gasit acolo cateva vase vechi din pasta grosiera, arse negru sau cenusiu. Prin anii 1942, un arheolog clujean, dorind sa clarifice originile cetatii, ar fi facut cateva descoperiri, dar acestea s-au pierdut odata cu uciderea arheologului in timpul celui de-al doilea razboi mondial. Intr-un articol al vremii se spune totusi ca acesta ar fi gasit acolo o locuinta din barne groase, cu piroane de pana la 1 metru lungime, ce avea in interior numeroase vase ceramice, o statueta romana si doua fibule din bronz si de argint. Cetatea ar fi avut o "acropola" si 3 terase, inconjurate de ziduri de 3 ( TREI ! ) metri grosime. Datorita acestor artefacte gasite, cetatea a fost atribuita, mai tarziu, civilizatiei dacice sau chiar tracice. Insa lumea stiintifica avea mari indoieli asupra originii. Un grup de arheologi au mers in anul 1949 sa verifice la fata locului, dar cetatea parea sa fie asemanatoare ca marime si grandoare cu cetatile regale din Muntii Orastiei. Cercetarile au fost reluate in 1969, cand au fost estimate dimensiunile impresionante ale cetatii, zidurile de fortificare fiind fara precedent ca dimensiuni, in lumea dacica. Apoi totul a fost uitat....



Dar in noiembrie 1995, cand un vant sau o furtuna naprasnica a smuls copacii din radacini,s-au dezvaluit parti de ziduri si complexe de locuit in Cetatea Zanelor. Atunci au fost reluate cercetarile. Se pare ca totusi cetatea ar fi fost dacica, realizata de de stramosii nostrii printr-un efort considerabil, mai ales datorita greutatii de a ajunge la acest amplasament. Dimenisunile zidurilor depasesc 700 metri lungime, iar suprafata totala amenajata are 30.000 de metri patrati. In timp, aici au fost descoperite numeroase artefacte, monede romane si grecesti, bijuterii, vase autohtone si de import, unelte etc.



Pana la urma se crede ca aceasta cetate este una dintre cele mai impunatoare si bine conservate cetati dacice din afara Muntilor Orastiei, unicat in lumea dacica. Se pare ca cetatea ar fi fost construita in secolul al II-lea inainte de Hristos, apoi ar fi fost distrusa partial, probabil in timpul lui Burebista. Cetatea ar fi fost refacuta, fortificata si dezvoltata la sfarsitul secolului I inainte de Hristos. Apoi, in timpul primului razboi cu romanii ( anii 101-102 dupa Hristos ), ar fi fost incendiata, iar zidurile distruse. Din falnica cetate au ramas doar legendele aurului ascuns undeva in munte, pentru a fi protejat de atacatorii romani, si intrebari care cauta si azi raspunsuri.




Sursa:hartacomorii.blogspot.com

Mostenirea spirituala a orasului nostru

Ultimul concurs organizat de biblioteca in acest an scolar este un pic diferit fata de celelalte! Nu este propriu-zis un concurs, insa toti participantii vor fi premiati!

Haideti sa mergem la parintii nostri, la bunici si strabunici, la vecini, sa-i intrebam si sa notam toate doinele, baladele, strigaturile de joc, oratiile de nunta, cantecele populare specifice zonei noastre pe care le stiu acestia! Toate textele culese vor fi insotite de urmatorul formular: Cules de: (elev, clasa); De la: (persoana de la care s-a aflat respectivul material, varsta, ocupatia), Data:_. 

Toate acestea vor fi adunate intr-o „Culegere de folclor a voinestenilor”, pentru a ramane marturie peste timp despre spiritualitatea, traditiile si obiceiurile voinestenilor.

„De-l muncește dorul, de-l cuprinde veselia, de-l minunează vreo faptă măreață, el își cântă durerile și mulțumirile, își cântă eroii, își cântă istoria, și astfel suflet său este un izvor nesfârșit de frumoasă poezie.” - Cât de frumos a caracterizat Vasile Alecsandri literatura românească, și cât adevăr e în spusele sale.

      Una dintre cele mai bogate și mai frumoase literaturi populare europene, „frumuseți poetice de originalitate și fără seamăn în literaturile străine” a luat naștere din sentimentele poporului nostru, din frământările sufletești ale acestuia, din dorința lui de frumos, din dorul de libertate, fiind o adevărată oglindă a vieții acestuia.

      Această literatură continuă să se îmbogățească și, pentru a nu se pierde nimic din ea, căci acestă pierdere ar fi a culturii, a întregii spiritualități românești, trebuie să îndeplinim sfânta datorie de a o căuta, de a o culege, pentru a o feri de noianul timpului și al uitării.

NATURA NU NE CERE SĂ FIM GENIALI, AJUNGE SĂ FIM RAŢIONALI!

Ziua Mondială a Mediului se sărbătoreşte anual pe 5 iunie, în peste 100 de ţări ale lumii şi constituie un prilej pentru instituţiile guvernamentale, administraţiile locale, asociaţiile de tineri, organizaţiile non-guvernamentale, întreprinzători, inclusiv mass-media de a se mobiliza prin manifestări comune menite să atragă atenţia asupra necesităţii protejării componentelor de mediu. Tema de anul acesta este „Think. Eat. Save” – „Gândește. Mănâncă. Salvează – Consumă rațional”, prin care se atrage atenția comunității internaționale asupra risipei de alimente.

Sărbătoarea a fost marcată şi la Covasna. Şcoala Gimnazială „Avram Iancu”, în parteneriat cu Asociaţia Cultural Creştină „Justinian Teculescu”, a organizat o serie de activităţi, pentru a sublinia importanţa protecţiei mediului înconjurător.

La Simpozionul “ SĂ DĂM O ŞANSĂ MEDIULUI”, care a avut loc la Sala Unirea din Voinesti, elevii insoţiţi de cǎtre profesorii coordonatori au ascultat cu atenţie prelegerile ţinute de reprezentanţi ai Agenţiei Judeţene pentru Protecţia Mediului ( dl. ing. Mânecuţă Vasile), ai Romsilva (dl. ing. Manea Cristian, pe care copiii îl ţineau minte de la acţiunea de reîmpǎdurire  pe care am realizat-o împreunǎ în luna aprilie, în cadrul activitaţilor din sǎptǎmâna „ Şcoala altfel”), cǎrora le mulţumim şi îi mai aşteptǎm. Apoi, elevi ai şcolii noastre şi-au prezentat propriile pǎreri (eseuri sau prezentǎri Power Point) referitoare la sǎnǎtatea mediului şi la ceea ce ar trebui sǎ facem pentru a ne pǎstra natura curatǎ. Ii felicitǎm pe cei care au avut curajul sǎ-şi susţinǎ opiniile: Popica Andrei şi Papuc Adrian din clasa a VII-a A, Ananina Iulia, Burnichi Debora, Arteni Elena şi Ţupea Cristian din clasa a VI-a A, care au primit de la  Asociaţia Cultural Creştină „Justinian Teculescu” diplome şi premii.

La ora 15.oo, din Piaţa Eroilor s-a dat startul în cursa ciclistǎ “Pentru noi şi pentru mediu”, unde au participat peste 70 de copii din şcoala noastrǎ şi câţiva elevi de la liceu, majoritatea având tricouri verzi. Toţi cei care au terminat cursa au primit diplome de participare, care sǎ le aducǎ aminte de aceastǎ zi frumoasǎ.

Scopul acestei activităţi s-a vrut a fi conştientizarea îndemnului subliniat de Burnichi Debora în lucrarea ei prezentatǎ la simpozion: NATURA NU NE CERE SĂ FIM GENIALI, AJUNGE SĂ FIM RAŢIONALI!